EPIDEMIA DE BOLI AUTOIMUNE

​

        Sunt înregistrate astăzi peste 250 de milioane de persoane din întreaga lume ca suferind de diferite boli autoimune. Multe alte sute de milioane sunt nediagnosticate, dar au o formă sau alta de boală autoimună. Și numărul lor este într-o creștere alarmantă! Există  circa 80 de forme de afecțiuni autoimune cunoscute dintre care amintim artrita reumatoidă, scleroza multiplă în plăci, purpura trombocitopenică, lupusul sistemic, tiroidita Hashimoto, psoriazisul, boala Crohn etc.
    Autoimunitatea este definită ca o afecțiune care se caracterizează prin atacul sistemului imunitar al organismului asupra diferitelor celule și organe ale propriului corp. De exemplu, în cazul artritei reumatoide, este vorba de articulațiile și țesuturile conjunctive ale corpului, în cazul sclerozei multiple sistemul imunitar atacă teaca de mielină care înconjoară celulele nervoase, iar in cazul psoriazisului este atacată piele.

   Factorii principali implicați în dezvoltarea și progresul autoimunității includ predispozițiile genetice (maxim 18% din cauze), permeabilitatea intestinală, deficiențe cronice de nutrienți, mediul de viață și alimentar constant toxic și stresul cronic. Eventuala predispoziție genetică nu va determina niciodată ea singură declanșarea unei boli autoimune, ci doar însumată cu mulți alți factori exteriori, dintre care enumerăm: agenții infecțioși precum bacteriile și virusurile, sau paraziții, toxicitatea și starea inflamatorie accentuată a corpului, factorii alimentari și modul de viață. 

     Corpul uman este conceput în mod natural să detecteze agenții străini din organism, să creeze anticorpi care să caute, să marcheze și apoi să cheme celelalte celule imunitare ca să distrugă acești invadatori nocivi. Supus vreme îndelungată și masiv la astfel de provocări, sistemul imunitar începe să clacheze si să confunde compușii normali, cum, de exemplu, este glutenul din alimentație, cu antigene dăunătoare. Când sistemul imunitar ajunge să confunde în mod constant compușii normali cu antigene dăunătoare, mecanismele de apărare imunitare vor declanșa o stare inflamatorie cronică, determinând deteriorarea treptată a țesuturilor și organelor. 

     Chiar eu am fost un astfel de caz! Nimeni nu a avut la mine în familie o boală autoimună, nici bunicii, din ambele ramuri, nici părinții! Doar eu, la 35 de ani, m-am trezit plin de psoriazis! Opinia mea este că factorul genetic a fost aici neimportant, în timp ce factorii ceilalți au acționat plenar. Paraziți, blocaj și slăbiciuni severe în tractul digestiv, stres urias, hrană nesănătoasă, multe, foarte multe kilograme în plus. Inițial nu am avut habar ce se întâmplă cu mine și, normal, la fel ca toată lumea, am mers încrezător la medic! 

Soluția medicală este binecunoscută de către cei care trec prin așa ceva: medicație imunosupresoare! Cu toate efectele secundare catastrofale asupra organismului!

    Cea mai mare parte a oamenilor, din ignoranță și mai ales din comoditate, se resemnează cu boala si soluția medicală oficială, fără să își asume lupta proprie, perseverentă cu boala pe care singuri și-au generat-o! Eu, însă, mi-am zis: mai multă cunoaștere nu-mi strică! Așa că am pus mâna pe carte, am citit tot ce se putea pentru a-mi cunoaște boala și pentru a înțelege toate semnalele pe care mi le dădea corpul meu.

    Așa am ajuns la recomandările controversatului Edgar Cayce și la dieta doctorului John Pagano, cu care am obținut primele rezultate importante în lupta mea cu boala. Trecerea sistematică la hidratarea corectă, alcalinizarea și detoxifierea celulară a organismului, precum și respectarea strictă a unor principii alimentare a condus imediat la apariția primele rezultatele pozitive semnificative. Toate acestea mi-au dovedit că lucrurile nu sunt atât de lipsite de perspectivă, așa cum sunau predicțiile medicale! 

     Dar de ce oare vindecarea totală a bolii nu s-a produs atunci? După alte căutări și lecturi suplimentare am înțeles și mai mult specificul bolii mele autoimune. Am înțeles că lupta cu astfel de boli nu este nici ușoară, nici plăcută, și mai ales nici nu poate fi făcută cu intermitență. Ea trebuie să fie organizată, sistematică, drastică și perseverentă, cel puțin o perioadă de timp. Cu cât situația cuiva este mai severă, cu atât efortul depus trebuie să fie mai mare. Evident și voința trebuie să fie uriașă, dacă omul vrea cu tot dinadinsul să redevină normal, sau măcar 90% un om normal sș sănătos!

   În articolele următoare vom detalia principiile și pașii pe care trebuie să-i parcurgă cineva care dorește să scape de o astfel de boală! De asemenea, vom crea un grup închis cu aces la informații detaliate, pe facebook, la care vor putea adera cei care chiar doresc să se angajeze într-un program de autovindecare!

​